Criza varstei mijlocii?

      Dragii mei,

     ce reprezinta criza varstei medii? Este un subiect controversat, insa masura controversei  ii arata si importanta/prezenta in viata. Ce este o criza? Este o perioada de declin, fie el economic-financiar, politic, fie el personal, resimtit ca o zbuciumare sufleteasca sau o perioada de boala. Termenul de criza se refera la existenta unei perioade anterioare de bine, de mari acumulari urmata de o cadere brusca, o schimbare de situatie inspre in jos, rapida si neasteptata. Dar ce e “criza varstei mijlocii” in viata unui om? Exista intradevar o criza, sau acest termen este impropriu utilizat si nu este vorba decat de o perioada de tranzitie inspre urmatoarea etapa a vietii?

     Prima jumatate a vietii omului se desfasoara sub semnul intensivitatii, omul are parte de indrumarea scolii, a familiei care il tin in actiune, care il invata. Odata cu terminarea scolii, persoana imbratiseaza “viata sa”, care-i apartine si pentru care, totusi, nu este pregatit. Servici, familie, copii, responsabilitati si nici o scoala, nici o indrumare, nici un sprijin in a face fata problemelor de zi cu zi. In acest moment trebuie sa se descurce, uneori cu ajutor(?) din partea parintilor, alteori singur trebuie sa-si gaseasca propriile solutii. Nu mai exista cadrul care sa-l ajute sa raspunda provocarilor vietii, ramane descoperit.

Daniel Levinson, teoritician la Yale School of Medicine, preocupat de etapele vietii omenesti, spune: “mijlocul vietii activeaza cele mai profunde anxietati cu privire la declin si moarte. Cea mai mare teama in maturitatea tanara e ca nu ma e viata dupa tinerete. “

     Criza varstei mijlocii apare in jurul varstei de 35-45 ani, cand omul trece printr-o serioasa criza a valorilor. Este o trecere purgatoriala cu maxima neclaritate, debusolare si ratacire. Este o perioada variabila de timp de la persoana la persoana, insa de retinut e ca in unele cazuri poate dura si 12-13 ani. Nu toate persoanele sunt afectate de aceasta criza a varstei medii, ci doar un procent variabil din populatie (intre 5-20%) si cu predilectie persoanele cu nivel de instruire mediu sau peste.

     Mi-a placut tare mult ce a scris Mircea Eliade in legatura cu aceasta etapa: “Nu incepi sa traiesti real decat in jurul varstei de 40 de ani. Pana atunci, nu traiesti decat in gesturi, in intentii, in nostalgia viitorului si amintirea trecutului”.

       Schimbari aparute in aceasta perioada, la barbati: devin mai ganditori si mai compasivi, mai draguti si iubitori, mai detasati de conflictele interne sau externe; la femei: dezvolta interes pentru cariera si implicari sociale in afara domiciliului. Sunt afectate toate palnurile:

1. fizic: par carunt, oboseala si lipsa de vigoare, modificari corporale, lipsa energiei, afectiuni si boli etc.

2. psihologic: in tinerete timpul se numara de la nastere, de la mijlocul vietii se numara in ani pana la pensionare; se observa dificultati de a invata si de a adopta idei noi deoarece exista structuri organizate ale gandirii; influenta, responsabilitatea si inscrierea sociala este deja formata, acest lucru ducand la plictiseala, si mai departe la depresie, inertie, adictii sau griji excesive. Apare oboseala si disperarea din cauza bolilor sau afectiunilor, anxietatea din cauza mortii persoanelor apropiate, a plecarii copiiilor, sau grija pierderii locului de munca, diminuarea functiei sexuale (in special la barbati).

3. probleme vocationale rutina plictisitoare la serviciu, insatisfactie profesionala in pozitiile cheie (manageri, directori), iar schimbarea locului de munca implica riscuri si probleme de adaptare.

      Desi pentru noi criza varstei de mijloc poate parea o dispozitie “la moda” in zilele noastre, am gasit acest subiect al crizei varstei medii tratat in scrierile lui Johannes Tauler (1300-1361) care are o perspectiva medievala asupra crizei, se pare ca aceasta perioada de criza in viata omului nu este un moft al zilelelor noastre ci o preocupare continua de secole.

    Pana la 40 ani omul se afla pe versantul acumularilor psihologice (experentiale, atitudinale, aptitudinale, sentimentale, comportamentale, relationale) si materiale (obiectuale, relationale, financiare, situationale). El se afla sub influenta lui “a avea” , realizarea acestei limitari apare dramatic si ii aduce persoanei sentimentul de gol, de plictiseala, de oboseala, saturatie, in aceste conditii individul intra in faza de platou, de stagnare.

      Cum reactioaneaza omul?

1. Refuzul –“ nu exista nicio neliniste, sunt OK “- duce la incercarea de a-i schimba pe ceilalti, structurile sociale, familiale pentru ca “lupta dusa in afara il scuteste sa lupte cu el insusi”.
2. Cramponarea – “acu' 20 de ani, pe vremea mea” - denota sentimentul de securitate dat de repere cunoscute, verificate si imuabile ale trecutului.

3. Cautarea noului – sau variatiuni pe aceeasi tema: slujba, masina, legatura sentimentala. Viata devine o goana dupa altceva spre a sparge monotonia. Nelinistea si nesiguranta interna se rezolva aparent prin atractia spre noul tentant si plin de promisiuni, acestea nu sunt altceva decat reactii evazive fata de ceva profund, independent de vointa omului care nu realizeaza rolul sau functia pozitiva a crizei.

        Ce e de facut?

     “Omul trebuie sa renunte la multe ca sa-i mearga bine. Trebuie sa lase la o parte rautatea, vointa proprie, puterea proprie. Dar uneori el trebuie sa renunte si la binele care-i blocheaza progresul. Pentru ca binele poate fi dusmanul mai-binelui...”

     Singura cale valabila in situatia data de varsta medie este acceptarea provocarii ce vine din strafundurile psihicului printr-o accentuata reintoarcere spre Sine insusi, spre adancul sufletului. Aceasta cale nu e facila sau placuta deoarece toate mastile trebuie sa cada. Psihoterapeutul poate facilita calatoria inspre Sine, redescoperirea valorilor, a posibilitatilor de actiune si a sensului vietii.

Aceasta etapa, a crizei, trebuie privita ca o sansa, o oportunitate de a schimba macazul, de a avea curajul de redescoperire de Sine si de redifinire, de relansare a vietii intr-o noua directie, de data asta ghidata, pe o panta ascendenta. Solutia este sfarsitul indoielii.

Made by Adriana with love