Cum ai
spus?
“Tu
traiesti acum ce nu ai trait la 20 de ani, asa-i?”
Si m-ai
facut sa-mi reamintesc ce se intampla in viata mea la 20 de ani, mi-am
reamintit cu voce tare mici evenimente, mici fragmente din cine eram la varsta
aia, ce aspiratii aveam, ce-mi doream de la un barbat…. Sau de la un baiat mai
exact, de la prietenul meu. Si, ce nu ti-am spus, e ca mi-am reamintit de mine
asa cum eram, tanara, frumoasa, studenta in anul 2, mai putin zambareata si
fara prea multa incredere in mine. Mai degraba timida, prea timida fata de mine
sa am curajul macar sa ma gandesc sa-mi dau voie sa ma cunosc, prea deconectata
sa stiu ce-mi doresc de fapt, prea neincrezatoare sa-mi spun parerea, prea
confuza ca sa-mi stiu rolul intr-o relatie pe care o credeam de iubire, mai
mult ca sigur ca faceam pe placul celorlalti si eram deziluzionata cand
ceilalti nu-mi indeplineau micile asteptari pe care le aveam.
