Cand este momentul bun pentru divort?
Intrebarea asta mi-a fost pusa de multe ori de parintii care erau (sau nu) hotarati sa divorteze. E o intrebare foarte dificila pentru ca, indiferent de motivele divortului, parintii au responsabilitati fata de copii (grijile fata de ei sunt sociale, financiare, psihologice, afective), unul sau ambii parinti simt o parte de vina fata de copiii. Vina de a nu oferi viata aceea ideala copiilor, viata frumoasa pe care au visat/dorit sa le ofere. Vina de a nu le oferi ce nu au primit ei de la parintii lor. Vina de a pune asupra lor “stigmatul” social. Vina de a nu-si tine in brate copiii in fiecare zi (desi multi nu au facut-o nici pana acum). Vina de a-si pune fericirea/nefericirea lor inaintea copiilor.
Fiecare parinte isi formuleaza propriul raspuns la aceasta
intrebare: cand sunt copiii mari, niciodata - ne “sacrificam” pentru copii, cand
o ducem la gradinita pe cea mica, cand va merge cel mic la scoala, dupa ce da
fata examenul, dupa vacanta de vara, dupa ziua copilului, dupa ce ia baiatul bac-ul, dupa ce implinesc
copiii 18 ani… s.a.m.d. Cati parinti, atatea raspunsuri la aceasta intrebare,
intrebare de la care pornesc multe anxietati, sentimente de vina, teama de a nu fi un parinte bun, teama de
judecata celor apropiati, teama de judecata propriilor copii.
Divortul poate fi privit ca o incurajare pentru copii. Prin divort copiii au posibilitatea de a se
bucura de de parinti fericiti, de
momente de calitate alaturi de ei, au ocazia de a simti mai multa iubire. Ei pot invata ca, atunci cand o relatie de
adulti se termina, una mai frumoasa sau mai potrivita poate incepe. Ei pot
invata ca, in orice situatie s-ar afla, mereu au posibilitatea de a alege
si parcursul vietii lor le apartine.
Parintii sunt primele modele de adulti din viata unui copil,
modul in care parintii reusesc sa-si rezolve problemele dintre ei (la nivel de
cuplu si la nivel individual), va fi un exemplu pentru viitorii adulti, astazi
copii. Mai mult, copiii se pot bucura de
doua familii fericite, pot beneficia de mai multa bucurie alaturi de parinti multumiti
de viata lor. Vor apartine in continuare, chiar daca parintii au ales sa se
separe.
In astfel de situatii
parintii subestimeaza copiii, dar acestia pot invata din conflict. Conflictele
adultilor le dau ocazia sa invete care e scopul unui conflict, cum se incheie
el, sa nu se teama de conflicte si sa stie ca pot face fata conflictelor.
Conflictele dintre adulti sunt un mod de
crestere fiindca ofera ocazia de a-si imbunatati comportamentul.
Dragi parinti aflati in aceasta situatie, va incurajez spunandu-va
ca fiecare familie e unica. Fiecare familie isi are regulile ei,
limitele ei, componenta ei, relationarea dintre membrii familiei este unica iar totul este
in dinamica.
